duminică, 26 octombrie 2008


Spre ruşinea mea am ajuns destul de târziu pe la MTR, la expoziţiile din cadrul BAB 2008. Partea şi mai proastă e că studioul Horia Bernea era închis în acea minunată zi de sâmbătă şi cam tot ce era available era expoziţia de fotografie a lui Ştefan Tuchilă. Da, idee interesantă, însă nu neapărat originală, şi foarte simplă, transparentă chiar, combinaţie de factori care îţi permiteau vizionarea completă şi înţelegerea conceptului în... să zicem 2 minute. Deja pe la minutul 3, tânăra care îşi pilea unghiile plictisită (cred ca se apucase totuşi şi de croşetat până am plecat) începuse să se uite de-a dreptul ciudat la mine, cu o privire contrariată "Ce mama naibii te uiti atât, ca-s nişte poze pe care scrie NU?". 

Expoziţia arată în felul următor:



Cred eu ca merită menţionat faptul că organizatorii au gândit extrem de prost amplasarea fotografiei "Ba da" pe peretele imediat lateral uşii. Ori se pornea de la "Ba da", caz în care nu mai vad firul logic, ori parcursul expoziţiei se făcea de la final... hmm.
Simpatică a fost, însă, instalaţia lui Radu Comşa de la intrarea în expoziţie: 




sâmbătă, 4 octombrie 2008

Vila Savoye: Lego mode

Un mic must have: Vila Savoye a lui Le Corbusier din piese Lego :D










miercuri, 17 septembrie 2008

Creep Table

Am găsit recent o măsuţă de cafea cu un design uşor industrial după care tot suspin. Ideea piesei de mobilier îi aparţine lui Susan Bradley, tânăr designer britanic. 

Pe site-ul artistei mai sunt ceva modele simpatice, unele în acelaşi stil, altele nu. 

sâmbătă, 13 septembrie 2008

BAB 2008

Încă puţin, încă puţin şi începe Bienala de Arhitectură Bucureşti, care se va desfăşura între 15 octombrie şi 15 noiembrie, locaţiile principale fiind Muzeul Ţăranului Român şi Galeria 3/4 a MNAC din incinta Teatrului Naţional. Proiectele participante la BAB 2008 sunt împărţite în 6 secţiuni: arhitectură <1000mp, arhitectură > 1000mp, urbanism şi amenajarea spaţiilor urbane, arhitectură de interior, scenografie şi design de obiect, restaurarea monumentelor de arhitectură şi reabilitarea clădirilor şi publicaţie de arhitectură.
Ca noutate, anul acesta preşedintele juriului nu va fi arhitect de origine română, ci unul de renume, dintr-o ţară europeană, mai precis spaniolul Manuel Bailo, care va susţine o conferinţă pe 17 octombrie în sala Horia Bernea de la MŢR.

Mai multe detalii despre calendarul evenimentului şi condiţiile de participare aici

joi, 11 septembrie 2008

International Furniture Design Competition Asahikawa

Mai jos, 2 piese expuse la International Furniture Design Competition Asahikawa, Japonia, acum 2 luni:

"Barca" - Jacob Jeoergensen
"Meditation" - Sehwa Bae (Coreea)

luni, 8 septembrie 2008

Carafe un Verre

Claudio Colucci. Carafe un Verre. Elegant si foarte foarte simpatic. :)



duminică, 7 septembrie 2008

Peugeot Design Concept 2008, ediţia a 5-a

S-a ajuns la a 5-a ediţie a concursului de design pentru Peugeot, iar tema sună cam aşa: crearea unui automobil concept destinat oraşelor viitorului care să păstreze, totuşi, valorile cheie ale secolului XXI; proiectele trebuie să se înscrie în codurile stilistice ale Peugeot şi trebuie să respecte următoarele 4 aspecte: preocupare pentru mediul înconjurător, armonie socială, mobilitate interactivă şi eficacitate economică.

Mai jos, caţiva finalişti:
SVP Mickael Soubabère (France)

Vision Shinji Nukumi (Japan)

facile thierry dumaine (France)

GALapagos Igor Yastrebov (Russian Federation)

Mai multe proiecte pe site-ul Peugeot.


sâmbătă, 6 septembrie 2008

Lila Jang Canape

O reinterpretare inovatoare a clasicului, o combinaţie cel puţin interesantă de baroc, Dali şi o viziune uşor ludică asupra legilor fizicii; cam asta aş avea de zis despre piesa de mobilier din fotografia de mai jos. Are clasă şi mi-o imaginez undeva pe un platou de filmare, la o şedinţă foto, într-un magazin de lux sau, de ce nu, pe scena unui teatru. Pe de altă parte, are un aer puţin promiscuu si desuet, ca un fel de invitaţie subtilă la imoralitate. Îi aparţine designer-ului Lila Jang şi a apărut recent în expoziţia Parcours Saint-Germain din Paris.

miercuri, 13 august 2008

Petiţie online pentru soluţionarea problemelor traficului pietonal din Calea Victoriei

Ajută şi tu Bucureştiul! Zona restaurantului Cina de pe Calea Victoriei e un spaţiu haotic, în special pentru tine, pietonule: acordă-ţi un vot de ajutor! Susţine proiectul pietonal lansat de Point 4, având ca principal partener media revista Arhitectura!

Pentru detalii şi vot, aici.

House O

Am dat peste un proiect foarte drăguţ de casă de vacanţă, realizat de japonezii de la Sou Fujimoto Architects, undeva pe malul Pacificului, la vreo 2 ore de Tokyo. Conceptul se bazează pe un spaţiu continuu din care se ramifică o incăpere separată, planul fiind asemănat de proiectanţii săi cu imaginea unui arbore. Construcţia e vitrată pe latura care priveşte înspre ocean şi e total lipsită de goluri pe celelalte părţi, iar continuitatea parcursului dă senzaţia unei plimbări pe malul oceanului ce permite vizualizarea sa din mai multe perspective. House O comunică foarte bine cu mediul natural, iar betonul nefinisat o lasă să se armonizeze cu terenul stâncos, ca şi cum s-ar desprinde din acesta.






Pentru alte proiecte la fel de interesante, vă invit să le vizitaţi pagina celor de la Sou Fujimoto. Enjoy!

vineri, 8 august 2008

joi, 7 august 2008

Olimpiada şi noul val de clădiri postmoderniste din Beijing

Olimpiada care începe mâine la Beijing a fost un bun prilej pentru ca statul chinez să-şi continue concentrarea eforturilor pe acţiunile de remodelare a capitalei, începute cu ceva ani în urmă. Mi se pare excepţional faptul că nişte oameni tradiţionalişti, a căror cultură bogată a rămas destul de bine impregnată în modul lor de a trăi şi a vedea societatea, pot fi atât de deschişi la inovaţiile lumii moderne şi, mai ales, la formele de artă contemporană. China a început să dea un nou chip arhitecturii sale, reuşind să uimească de fiecare dată. De la sediul Televiziunii Centrale Chineze (CCTV) - care sfidează, pur şi simplu, legile gravitaţiei - la noile construcţii prilejuite de Olimpiadă.

Stadionul olimpic al lui Herzog şi de Meuron şi-a găsit inspiraţia în forma unui vas antic chinezesc, care a fost transpus apoi în natură, sub forma unui cuib de pasăre. E o construcţie impresionantă din bare de oţel, în care nu există două elemente similare, toate răsucite şi curbate pe distanţe de până la 300 de metri. Toată trama de bare este neregulată, condiţie derivată din necesitatea menţinerii aspectului dezordonat al "cuibului". Ridicarea acestui obiect de arhitectură a fost o adevărată provocare, atât pentru arhitecţi şi ingineri, cât şi pentru constructori.

Construcţia bazinului olimpic a pus, însă, alte probleme. Având la dispoziţie planurile deja aprobate pentru stadion, echipa de arhitecţi a fost intimidată şi s-a văzut nevoită să găsească un concept care să se apropie, pe de o parte, spiritului inovator al construcţiei aflate la mai puţin de un km depărtare, şi, pe de altă parte, să nu creeze notă discordantă faţă de aceasta. Cu deadline-ul foarte aproape, echipa a reuşit, după eforturi considerabile, să prezinte proiectul cubului care a fost primit cu entuziasm de popurul chinez. Propunerea a fost o structură de oţel tip fagure, acoperită cu perne din folie de ETFE (etilenă tetrafluoroetilenă) - care nu este nimic altceva decât o folie subţire de plastic. Folosirea acestui material neconvenţional reduce costurile de energie, permiţând pătrunderea perfectă a luminii, precum şi reglarea temperaturii în diferite zone prin punctele opace (de la 10 pana la 60% din suprafaţă) care reflectă razele solare, dar şi prin acumularea de energie din interiorul sctructurii (vara fiind dirijată spre exterior şi iarna ajutând la încălzire). Mai mult, fluorul din ETFE împiedică eliberarea de oxigen, deci materialul arde fară flacără şi doar în prezenţa sursei de incendiu.

Aceste noi clădiri au devenit deja simboluri pentru Beijing şi reprezintă exemple de primă clasă pentru buna coexistenţă dintre un limbaj arhitectural high-tech, principii funcţionaliste şi ecologice.

sâmbătă, 31 mai 2008

Hai să fim proşti

Hai să fim proşti. De ce să nu recunoaştem, prostia are şi ea rolul, rostul şi valoarea ei. Când totul se reduce la puţin, când nu vezi dincolo de tapetul de pe perete, când digeri viaţa aşa cum ţi se oferă ea la prima vedere, eşti cam ferit de complicaţii. Într-o societate în care ne-am pierdut simţul controlului în ceea ce priveşte viteza, lui, prostului, i se dilată timpul fantastic. Sigur, până în momentul în care îşi va da seama că nu a lăsat nimic posterităţii, am spune noi, cei care ne ferim să fim etichetaţi ca fiind idioţi. Ghici ce, nu-i pasă. Dacă la sfârşit va putea face vreo numărătoare absurdă pe degetele mâinilor şi va ajunge la concluzia că are soţie, copii şi un loc de muncă, perfect - şi-a încheiat socotelile cu viaţa şi nici una dintre părţi n-a ieşit în plus faţă de cealaltă.
Şi oricum, de ce-ai citi o carte când există fata de la pagina 5, de ce ai viziona un film bun dacă telenovela de la 6 îţi prezintă viaţa fidel şi care-i rostul să asculţi o muzică decentă când maneaua lu' Guţă îţi unge sufletul cu "relatări" despre ce te-ar face fericit?
Poate singura pată pe viaţa simplistă a unui prost ar fi că ... e prost. Ce păcat că el se va considera întotdeauna mai deştept decât cei din jur si va avea grijă să "demonstreze" asta. "Respectele" mele vecinului de la 2 care îşi urlă inteligenţa din casetofon fără să-şi facă vreo mustrare de conştiinţă că locatarii mai "proşti" ca el se pot simţi complexaţi.
Eu zic aşa: nemurirea sufletului e un subiect off-topic, scoatem noţiunea de artă din vocabular, ignorăm tentaţia de a gândi, ne concentrăm pe nevoile primare, devenim proşti si găsim fântâna fericirii. Oare?